Casa memorială „Mihai Codreanu”, cunoscută și sub denumirea de „Vila Sonet”, titlu dat de
proprietarul casei după specia literară pe care a cultivat-o șase decenii, a fost construită în
perioada interbelică, în stil neoromânesc, cu arcade brâncovenești. Obiectivul cultural
păstrează amprenta autentică a sonetistului, a numeroaselor întâlniri literare ce au avut loc în salonul casei; obiectele vorbind despre cei care i-au trecut pragul de la scriitori consacrați ca: Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Păstorel și Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir,
Demostene Botez, George Lesnea ș.a., la actori renumiți și oameni de teatru precum: Miluță
Gheorghiu, Sandu Morcovescu Teleajen, Aurel Ghițescu, Marioara Davidoglu, Sorana Țopa,
Aurel Ion Maican și până la studenți de la diverse facultăți de Filologie, Filosofie și Artă
dramatică.
Activitatea lui Mihai Codreanu s-a desfășurat pe mai multe planuri. În sfera scriitoricească s-a remarcat ca fiind cel mai prolific sonetist, gazetar cu rubrică permanentă, traducător din
literatura franceză, cu predilecție piese de teatru versificate. În domeniul profesional a activat ca avocat, profesor și rector al Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică, director al Teatrului Național din Iași. Munca sa a fost încununată de numeroasele distincții primite din partea statului român precum și din partea statului francez, culminând în anul 1942 cu
numirea lui ca membru corespondent al Academiei Române.
Mihai Codreanu, ca mai toți intelectualii vremii potenți financiar, din anul 1927 intră în loja
masonică Dimitrie Cantemir constituită la Iași avându-l mentor spiritual pe Mihail
Sadoveanu. Muzeul deține în patrimoniu câteva obiecte cu trimitere directă la francmasonerie. Unul dintre acestea ar fi bastonul din lemn de bambus și floretă din oțel de Toledo. Ritualul de inițiere în masonerie presupunea existența unei recuzite din care nu lipsea sabia. Se spune că Mihai Codreanu a fost uns mason cu această floretă. La avansarea în grad în lojă a poetului, acesta a primit în dar un serviciu de cafea din ceramică în formă de craniu uman ce reprezintă un „Memento mori” (Amintește-ți că vei muri), ca un stimulent de a nu privi cu frică momentul fatal.
În arhitectura Vilei Sonet pot fi identificate câteva simboluri masonice cum ar fi turnul casei
care îmbracă o firidă interioară pentagonală, în care se intră printr-o boltă cu șapte lobi (cifra 7 fiind număr divin) sprijinită pe două coloane corintice. Cele mai multe întâlniri masonise au avut loc într-o casă de pe strada Mihai Eminescu, în proximitatea Vilei Sonet, însă, unele ședințe s-au ținut și în subsolul casei maestrului Mihai Codreanu.
Expoziţia permanentă din casa memorială marchează principalele aspecte din viața şi
activitatea scriitorului, redând atmosfera autentică a modului de organizare a caselor mici,
burgheze, din Iaşul primei jumătăți a veacului al XX-lea.
- articol realizat in colaborare cu Beatrice Panțiru - coordonator muzeu Vila Sonet
