top of page

200 de ani de la Proclamarea Independenţei Greciei – Iaşi, Mănăstirea Trei Ierarhi 

“Aici la Mănăstirea Trei Ierarhi, la 27 februarie 1821 în prezenţa eteriştilor, a simpatizanţilor greci şi români, Veniamin Costache, Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, a sfinţit drapelul Eteriei şi a binecuvîntat pe şeful acesteia, prinţul Alexandru Ipsilanti, dînd prin aceasta semnalul luptelor pentru cauza sfântă a Libertăţii Greciei în cadrul mişcărilor de eliberare a popoarelor din Balcani”. Aceasta este o inscripție pe care o găsim în Sala Gotica de la Mănăstirea Trei Ierarhi și atesta faptul că, de aici, cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Ipsilanti a dat semnalul eliberării Greciei. 


Philiki Hetairia - Societatea prietenilor era o organizație secretă, creată la Odessa în anul 1814 și avea ca scop eliberarea popoarelor din Balcani (Grecia, îndeosebi) de sub stăpânirea otomană și întemeierea unor state creștine libere. Pentru că fondatorii Eteriei erau greci, sigur că principalul lor obiectiv era lupta pentru eliberarea țării natale. Eteria avea filiale peste tot pe unde existau comunități grecești, iar una dintre cele importante era în România. 
Alexandru Ipsilanti, epitrop general al Eteriei, era fiul lui Constantin Ipsilant fost domnitor la Iaşi între anii 1799 – 1801 şi la Bucureşti (1802 – 1806), ulterior retras în Rusia. 


În noaptea de 22 februarie 1821, Alexandru Ipsilanti, însoţit de doi fraţi, a trecut Prutul pe la vama Sculeni şi a ajuns la Iași împreună cu 200 de arnăuți. Sosirea la Iași a fost impetuoasă, stârnind pe de o parte manifestări entuziaste de susținere, dar și reacții ușor rezervate mai ales din partea domnitorului de la vremea respectivă, Mihail Şuţu Vodă, care fusese confirmat de Înalta Poartă de puțin timp. 
Pe 24 februarie Ipsilanti a făcut publice trei proclamaţii: ”Către grecii de pretutindeni (La arme prieteni!Patria vă cheamă!)”; “Către fraţii din Eterie” şi ”Către grecii din Moldova şi din Ţara Românească”. Proclamaţia din 24 ianuarie vestea: “Iată după atâtea secole de suferinţe îşi întinde iarăşi Fenixul Eladei aripile sale cu mândrie şi cheamă sub umbra sa pe adevăraţii şi ascultătorii ei fii.“ Acei ce nu luau armele pentru eliberarea Greciei urmau a fi priviţi ”ca bastarzi nedemni de numele elen”. 


Începutul Revoluţiei s-a declarat în ziua de 27 februarie 1821, în faţa bisericii Trei Ierarhi când armata eteristă și populația ascultau cuvintele generalului ce anunţau lupta de eliberare a Greciei, iar Mitropolitul Moldovei Veniamin Costache după sfinţirea steagurilor, îi încingea sabia la brâu. Prin gestul său, mitropolitul Moldovei a legat istoria Greciei de Iași pentru totdeauna. Unii spun că o parte dintre boierii moldoveni erau intrigaţi de faptul că musafirii de peste graniţe “invadaseră înarmaţi o ţară lipsită de orice apărare” (A. D. Xenopol). Cu toate acestea, mulțimea a asistat la marșurile entuziaste și manifestările pline de energie care aveau loc în oraș. 


Se relatează că steagurile grecilor erau de culoare albastră închisă având pe o parte o cruce de aur, iar pe cealaltă o flacără care se ridică din cenuşă şi din care zboară Fenixul cu inscripţia – «Mă ridic din cenuşă!»” “După sfinţirea steagurilor acestea au fost împărţite trupelor, tineri greci plini de entuziasm gata să se jerfească pe altarul Patriei” (Xenopol V)”, iar aceștia au defilat pe Uliţa Mare, în faţa intrării la Mănăstire, oferind prima imagine a trupelor Revoluţiei Eteriei în frunte cu Batalionul Sacru format din mavrofori“. Uniforma era neagră, cu capul de mort la chiveră şi la braţ, semn că se înfrăţiseră cu moartea pentru eliberarea patriei şi nu aveau decît un gînd: “victorie sau moarte”. 


Astăzi, Mănăstirea Trei Ierarhi, ctitorie a lui Vasile Lupu este unul din locurile cele mai vizitate de turiștii greci care ajung în oraș, pentru că este o mărturie a legăturii puternice și de o deosebită însemnătate dintre Iași și Grecia, care s-a stabilit acum 200 de ani. 

 


 

bottom of page