Prima universitate modernă din România a fost înființată la Iași în anul 1860, la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza și cu deosebita contribuție a ministrului învățământului de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu.
Instituția este considerată continuatoarea Academiei Mihăilene și a fost inaugurată în clădirea care astăzi adăpostește Universitatea de Medicină și Farmacie, ‘’Gr. T. Popa’’. În epoca respectivă, avea trei facultăți: Filosofie, Drept şi Teologie. Ulterior au fost făcute diverse modificări, fiind introduse Facultatea de Medicină și cea de Stiinţe fizice, matematice şi naturale.
Înainte de aceste demersuri, se deschisese deja primul curs universitar la Facultatea Juridică (1858), printre profesori numărându-se Gheorghe Mârzescu și Simion Bărnuțiu. Acesta din urmă s-a ocupat, de altfel, și de proiectul de program al Facultății de Teologie. La inaugurarea modernei Universități, pe 26 octombrie 1860, în prezența autorităților și a domnului Țărilor Românești, Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Mârzescu a ținut un discurs care este la fel de actual și în zilele noastre: ‘’instrucția publică fiind mijlocul prin care ideile de dreptate și de datorie ajung a se lăți asupra întregului corp ce poartă titlul de Stat, națiune sau popor, ea ocupă cu drept cuvînt un loc eminente în economia popoarelor, căci după cum este ea mai mult sau mai puțin răspîndită în cercul unui popor, pe atît se zice că acel popor are conștiință de existența, libertatea și neatîrnarea sa’’. După ceremonia de inaugurare a avut loc un spectacol cu sala plină la Teatrul Național.
În primul an Universitatea din Iași a avut 105 studenți, cei mai mulți dintre ei la Facultatea Juridică. Primul sediu, palatul cunoscut astăzi drept Calimachi-Ghica, după numele primilor proprietari aparținea, de fapt, Ruxandei Roznovanu, care l-a vândut Ministerului Instrucțiunii Publice.
Timp de 30 de ani, în sălile care alta dată găzduiau sindrofii și întâlniri mondene, s-au desfășurat cursuri și examene.
Clădirile au fost modernizate mai târziu, din arhitectura inițială mai găsim azi chiar în față Poarta Nădejdii, pe care se observă stema Moldovei.
Crescând numărul studenților și diversificându-se specializările, universitatea a avut nevoie de un alt corp de clădire, drept pentru care a fost construit Palatul Universitar din Copou, cu 260 de încăperi amenajate modern, cu instalații de iluminare, de încălzire, săli de prelegeri, amfiteatre, laboratoare și o biblioteca universitară.
În vechiul edificiu a rămas doar Facultatea de Medicină care, ulterior, s-a și desprins din Universitate și căreia i s-a construit alături Institutul de Anatomie.
