Războiul ruso-turc din 1828–1829 a avut o importanță deosebită asupra Țărilor Române.
În urma câștigării acestuia de către Rusia, influența otomanilor în Moldova și Țara
Românească se diminua considerabil și se făceau primii pași către modernizare și
independența.
O serie de prevederi din Tratatul de la Adrianopol ne priveau direct. Ca de exemplu,
Principatele Române urmau să aibă autonomie administrativă, domnii să fie pământeni și
numiți pe viață de Adunările Obștești, s-a liberalizat comerțul (până atunci fiind posibile
schimburile doar cu Turcia), și a devenit posibilă înființarea milițiilor pentru paza ordinii
interne.
Pentru a legifera modernizarea, contele Pavel Kisseleff, administrator al Țărilor Române a
format un comitet ce urma să pregătească un Regulament Organic. Acestea urmau să fie
primele legi cu caracter constituțional din Moldova și Țara Românească și urmau să
statueze dezvoltarea lor după principii moderne.
Se spune că în anul venirii lui Mihail Sturza la putere în Moldova, boierii și Mitropolitul
Veniamin Costache au dorit să își arate mulțumirea pentru Rusia și Turcia, cele două
puteri care au contribuit la întocmirea Regulamentului Organic. Au înaintat noului domnitor
o petiție și au obținut aprobarea acestuia că, pe 8 noiembrie 1834, în grădina Copou, să
se înceapă construcția unui monument comemorativ.
Realizarea monumentului a fost începută de inginerul rus Mihail Singurov și finalizată de
Gheorghe Asachi. Monumentul are forma unui obelisc de piatră, înalt de 6-7 metri și greu
de 10 tone susținut de patru lei sculptați de Johann Semser. Aceștia simbolizau cele patru
puteri europene care recunoscuseră independența Țărilor Române. Pe două dintre părțile
laterale se găsesc stemele Moldovei, respectiv a familiei Sturza, iar pe celelalte două laturi
sunt două inscripții care amintesc de data inaugurării și de domnitorul de la acea vreme.
Obeliscul cu Lei din Parcul Copou este primul monument istoric românesc, iar în
vecinătatea lui se află celebrul Tei al lui Mihai Eminescu.
