Mănăstirea Golia este una dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale municipiului Iași și se află în Târgul Cucului. Poartă hramul "Înălțării Domnului". Istoria lăcașului de cult este legată de Ioan Golia, ctitor al bisericii inițiale, de Vasile Lupu și fiul său Ștefăniță Vodă, dar și de Ion Creangă, fost diacon al bisericii care a locuit în incinta complexului mănăstiresc într-o casă, astăzi aceasta fiind un muzeu.
Aspectul medieval pe care îl înfățișează astăzi complexul este datorat în mare parte lui Vasile Lupu care, precum a facut și la Curtea Domnească, întărește structurile din jurul mănăstirii, zidurile ajungând să fie groase de peste 1 metru și înalte de 9 metri. Arhitectura prezintă o combinație între stilurile baroc si bizantin. Biserica are șapte turle, fiecare construite în perioade diferite, înălțimea maximă a lăcașului fiind de 30 de metri, iar lațimea de 13 metri. Turlele au baza octagonală și se diferențiază printr-o decorație de tip muntenească și motive orientale, contrastând astfel cu interiorul tradițional moldovenesc. Construcția este finalizată de Stefăniță Vodă fiind menționat alături de tatăl său în interiorul templului, în slavonă, drept ctitor al bisericii finalizate în anul 1660. Bastioanele din colțurile zidului înconjurător au fost adăugate de Gheorghe Duca asemenea celor de la mănăstirea Cetățuia, ctitorie terminată la sfârșitul anului 1672 de acesta.
Turnul Goliei, aflat la intrarea în incinta mănăstirii, este înalt de 30 de metri și are o panoramă extraordinară asupra orașului Iași. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară şi terase, turnul este unul dintre simbolurile Iaşilor. Pentru o perioadă aceast turn a fost cea mai înaltă clădire din oraș, construcția fiind modificată la cerința egumenului Melentie. Acesta a cerut ca edificiul să fie înălțat cu 20 de metri, astfel ajungând la impresionanta cotă de 50 de metri. Câțiva ani mai târziu turnul a fost readus la înalțimea inițială după ce anumite fisuri îl puneau în pericol de colaps. Curierul de Iași a publicat în acea vreme un articol intitulat „Tragerea la ţintă şi vânatul de păsări în mijlocul oraşului“ în care-l acuza pe Ion Creangă de faptul că s-a urcat un Turnul Goliei și ar fi împușcat ciorile care murdăreau acoperișul bisericii. Gestul lui Creangă ar fi adăugat la cateva alte acuze (mersul la teatru sau tunderea părului) pentru care acesta a fost exclus din clerul bisericesc.
Între 1943 – 1947, la Golia, au avut loc lucrări de restaurare, biserica mănăstirii fiind redeschisă după această dată. În 1955, în două încăperi de pe latura de est a incintei, a fost inaugurat Muzeul “Creangă”, cu materiale documentare privind marele scriitor.
Vederile sunt din colectia Eduard Ionescu, Cluj Napoca
