Prima sală invocă Evul Mediu prin expunerea unei spade din secolul XV, însoțită de o cămașă din zale și piese de harnașament (zăbale, pinteni scări de șa). Imagini de epocă, păstrate pe câteva cahle de lut, ne transpun în aceeași epocă a cavalerilor războinici, a eroismului, în care a fost zidită Curtea domnească din Iași (c. 1430). Un jilț domnesc sculptat în stil gotic, marchează momentul din 1564, în care Alexandru Lăpușneanu a așezat reședința principală a Domniei „mai cu temei la Iași”. Pe un ecran se desfășoare o interesantă proiecție metaforică privitoare la Curtea domnească, introducând pe oaspeții muzeului în această atmosferă.
A doua sală ne surprinde printr-un planșeu complet de sticlă, ce ne oferă contactul direct cu istoria locului. Sub sticlă, pot fi văzute ziduri din piatră ale Curții domnești din secolul XV, din domnia lui Ștefan cel Mare, alături o parte din temelie și elevație a palatului din timpul lui Vasile Lupu (1634-1653). Arce „de descărcare” largi, din cărămidă, au transformat zidurile medievale în temelii pentru actualul Palat.
A treia sală este dedicată secolului XVIII, veacul fanariot, epocă în care Moldova și capitala sa, Iașul, s-au aflat în mijlocul confruntărilor dintre două lumi: Orient și Occident. Spre a exemplifica această temă, au fost expuse într-o primă vitrină un iatagan otoman și o sabie de husar austriac. Un cort oriental domină încăperea, ornamentat cu diverse arabescuri. În interior sunt expuse numeroase piese de mobilier și obiecte necesare într-o campanie militară. O țeavă de tun, descoperită la Țuțora, pe Prut, însoțită de ghiulele, fac trecerea spre o imagine de epocă ce reprezintă asediul Curții domnești din Iași, la 1788. Un planșeu de sticlă ce ocupă doar o latură a încăperii oferă vizibilitate spre zidurilor păstrate din palatul domnesc construit în secolul XVIII. Se pot vedea și extradosurile bolților de cărămidă ale beciurilor.
Sala a patra este dedicată evoluției Curții domnești în secolul al XIX. O piesă de excepție, expusă aici este sabia prințului Alexandru Ipsilanti, cel care a început la Iași, în 1821, lupta de eliberare a patriei sale, Grecia. O imagine amplă a Palatului domnesc ne înfățișează felul în care arăta acesta la 1845. Sunt etalate uniforme și arme ale primei armate moderne, de la 1830. Deosebit este și cufărul de campanie a generalului Cerkez, unul dintre eroii Războiului de Independență (1877). O uniformă de ofițer de roșior (cavalerie), din același război, se află alături de câteva săbii ofițerești ce poartă steme și monograme din epoca regalității. De excepție este coiful și cuirasa Gărzii imperiale ruse, menite să evoce prezența repetată a armatei și autorităților rusești în Moldova.
Expoziția reușește să pună bine în valoare moștenirea istorică a locului, arătând că deși Palatul neogotic din prezent abia a trecut de un secol vechime, sub zidurile sale se păstrează temeliile și hrubele vechii Curți domnești, ce au fost întemeiate în prima parte a secolului XV. Fiecare fragment identificat reprezintă o nouă filă din istoria Moldovei. Acestea sunt piese dintr-un joc de puzzle care, odată întregit, va putea restitui imaginea materială completă a ceea ce a fost Curtea domnească din Iași, locul de unde s-a făcut istoria Moldovei timp de câteva secole.
de Sorin Iftimi
