Biserica Bărboi este una dintre cele mai vechi și mai impresionante lăcașuri de cult din municipiul Iași. Istoria acesteia este strâns legată de neamul Sturdzeștilor.
Nomenclatura de Bărboi revine de la marele vornic Ioan Ursu Bărboi, descendent din familia Strudza, care a venit din Maramureș la începuturile secolului XVII și s-a stabilt în Iași. Pe locul unde astăzi se află biserica a fost ridicat inițial un loc de rugăciune. La scurt timp complexul bisericesc a fost transformat în mănăstire, aceasta fiind închinată călugărilor și preoților Mănăstirii Vatoped din Muntele Athos.
Biserica a rezistat calamităților naturale și numeroaselor incendii timp de 160 de ani, însă începutul secolului XIX găsește lăcașul în pericol de colaps, fapt pentru care urmașii lui Bărboi, precum Ioniță Sandu Sturdza, Elena Sturdza, Teodor Balș, și alții din familia Sturdzeștilor, împreună cu Mitropolitul Grigore de Iriniopoleos, decid să reconstruiască total edificiul.
Realizat după planurile arhitectului grec Andrei Karidis și cu cooperarea lui Atanasie și Gheorghe, constructori din provincia Sisanion, noua biserică a fost construită în timpul domniei lui Mihail Sturdza între anii 1841-1844. Forma dreptunghiulară exterioară este dată de blocurile de piatră care alternează cu șiruri de cărămidă formând abside semicirculare care conferă un aspect de cruce grecească la interior.
Mănăstirea Bărboi are cinci turle, cea mai mare fiind în poziția centrală, celelalte aflându-se în colțurile extreme ale edificiului. Interiorul este considerat original, caracter oferit de armonia dintre arce, unice în Europa Sudică. Marmura de Carara este foarte folosită în designul interior cum ar fi pilonii pe care se sprijină turla centrală, pardoseala sau mausoleul ridicat de Alexandru M. Strudza. Icoanele sunt în stilul renascentist, în mărime naturală, iar catapeteasma este din lemn de tei sculptată în stil baroc original și poleită cu aur.
Biserica Bărboi a fost de-a lungul timpului Institut de învățătură pentru fete, Liga Culturală, Biblioteca "Casa Românească" (înființată de Nicolae Iorga) sau Asociația "Frăția Ortodoxă". Scriitorul Ion Creangă a locuit în complexul bisericesc o perioadă, la fel și Valeriu Iordăchescu sau frații Cicerone.
